joi, 23 ianuarie 2014

DNA-apa vie

Vuiește țara de isprava din vamă a lui S.O. Vântu. Vezi, Doamne, ar fi vrut să fugă de brațul neiertător al justiției române. Greșit! Omul nu făcea altceva decât punea în aplicare stratagema universal recunoscută de însănătoșire garantată! Aduceți-vă aminte de cazul Hayssam. Omul era în zeghe și cu lanțuri la picioare, stătea pironit în fața judecătorului și trupul lui gâlgâia de cancer la colon! Metastază! Zilele-i era numărate, și minune! A fugit din țară, a trecut granița înconjurat de mioare și subit, metastaza a devenit istorie! Isus Cristos cu Lazăr al lui e o glumă pe lângă forța novatoare a fugii de justiție, implicit de răspundere.
Asta vroia și SOV, să fugă și (cândva) să se reîntoarcă sănătos, pe picioare lui. Liber și vesel să cutreiere locurile pline de amintiri ale dealurilor Moldovei.
Nicușor Constantinescu nici el nu se simte prea bine, e pe moarte desigur, și nu mai o depărtare de țărișoara pe care o iubește atât de mult îl mai poate salva și reda celor dragi.
 Suntem înconjurați de oameni bolnavi, morți vii de-a dreptul. Voiculescu, Copos, Dragnea nu așteaptă decât o clipă de neatenție a vigilentei justiții pentru ca o dată fugiți din patrie, să se poate întoarce, după ce-om uita de ei, înapoi la noi, la cei dragi.

marți, 14 ianuarie 2014

El fugitivo

M-a uimit în perioada vizitei dnei Nuland în România comportamentul premierului V. V. Ponta. Și mai tragice mi s-au părut desincronizările aiuritoare dinspre purtătorul de cuvânt al Guvernului, vice-premierul Dragnea sau ministru de externe Corlățean, când niciunul nu știa unde e șeful lor direct.
Stăteam și mă gândeam, dacă prin absurd Ponta ar fi fost prim-ministru al guvernului României Mari, cum s-ar fi comportat în ziua de 28 iunie 1940?

Apreciaza: